15
Mar

Romni, scrieti coret romănesțe


Mă uitam azi la manifestații. Mai bine zis, citeam despre manifestații. Manifestații și proteste azi în Cluj, că vezi doamne, maghiarii își sărbătoresc ceva zi națională pe teritoriul prea iubitei noastre Românii, iar spiritul românului se umflă rău de tot în asemenea ocazii, că doar cum? Ce caută ăia să mărșăluiască pe străzile noastre, să facă zgomot și să ne deranjeze pe noi, ăștia de stăm ca șopârlele la soare pe terasă, înmuindu-ne buzele într-o sticlă de suc vreo 2 ore? Musai să ieșim să protestăm!

Eu n-am probleme cu ungurii. Nu cunosc mulți, da’ celor pe care îi cunosc, n-am nimic de reproșat. În plus, unde să își sărbătorească și oamenii ziua lor, dacă ei sunt în România? Să se ducă în Ungaria pentru weekend, doar ca să nu-i deranjeze pe pătimașii naționaliști români? Și atât cu ungurii, cu manifestațiile și cu protestele. Alta e de fapt problema mea.

Stând și răsfoind ziarele cu mouse-ul, auzind în surdină lătratul patrioților români la carele ungurești, mi se năzări ceva. Românii poate ar putea să își arate și altcumva patriotismul și dragostea față de țară. Poate că în loc să ieșim în stradă să urlăm zadarnic, am putea pune mâna un pic să citim ceva scris de Eminescu, Creangă sau, de ce nu, de Ispirescu. Poate am putea chiar să ne și corectăm de două ori textele analfabete pe care le postăm pe Facebook, pe grupuri de e-mail sau în ziare. Păi nu? Cum să ne ținem noi mari patrioți, cum să avem noi tupeul să urlăm la alții, când alții scriu și vorbesc mai bine românește decât noi? Ei ne bat la propriul joc. La noi acasă. Fără prea mulți fani în tribune.

Eh, acu’ am ajuns și unde voiam. În caz de nu ați înțeles titlul, e așa: Români, scrieți corect românește. M-am hotărât să particip la o campanie de pe BlogalInitiative, unde urma să răspund la întrebarea Ce gen de știri îți place? Vă spun aici: îmi plac știrile corecte! Din punct de vedere informațional, desigur, dar mai ales – mai ales! – din punct de vedere gramatical. De când presa s-a mutat în online, e ceva de speriat. Rușinea rușinilor să te corecteze cititorii pe tine, om de presă, așa zis jurnalist. Păi Eminescu e julit tot la coate de câte ori s-a-nvârtit săracu’ în mormânt.

Desigur, o știre trebuie să ofere și informații corecte, să fie bine structurată și pe înțelesul publicului țintă. Trebuie să răspundă la cele 6 întrebări jurnalistice, să aibă coerență, să aibă un titlu bun, relevant pentru restul textului și un prim paragraf care să conțină ideea principală. În plus, eu personal ador diacriticile. Fără diacritice, parcă lipsește esența. Dar pot să închid ochii la lipsa diacriticelor, atât timp cât știrea are toate literele, virgulele și punctele puse la locul lor.

Din fericire, există și oameni care știu cu ce se mănâncă meseria de jurnalist și care știu că ă și â sunt două sunete diferite. Oameni, redacții chiar, care încearcă să păstreze o coerență în exprimare și care nu își mint cititorii cu titluri senzaționale și conținuturi de rahat. Iată mai jos textul unei știri pe care am citit-o azi și mi-a plăcut. Am șterpelit-o de pe mondonews.ro, sper să nu se supere prea tare.

Știrea o puteți găsi aici.

Conținutul este mai puțin important în cazul de față, deși eu am citit-o din curiozitate. Puteam foarte bine să aleg o știre cu ce se întâmplă azi legat de Ungaria, că sunt destule. Dar e mai bună asta.

Ce nu prea îmi place este lipsa diacriticelor, dacă e să dau un feedback sincer. Dar, așa cum am mai zis, depășesc acest moment. Mai ales în lumina faptului că mondonews.ro nu folosește deloc diacritice, așa că nu le pot imputa că au greșit un ă sau â.

Sper doar că cei 172.000 de mii de copii despre care vorbește știrea vor contribui în viitor la ridicarea adevăratului spirit naționalist prin folosirea gramaticii corecte, și nu prin folosirea cuvintelor grele la adresa altora. Să ne vedem bârna din ochiul propriu înainte să ne legăm de paiul din ochiul altuia.

[sursă imagine]

Arată și altora.


Damian Owner

Scriu din zori și până-n seară pentru blog, clienți și alte proiecte. Nu scriu grozav încă, dar promit s-o fac din ce în ce mai bine. În orice caz, scriu des.