Am întâlnit mulți oameni rușinați de locul de proveniență. Când se mută dintr-un loc în altul – de pildă la facultate – încearcă să se scuture de tot trecutul lor, ca și cum un sac de purici le-ar fi fost turnat pe cap. Cum să se știe despre ei că vin din Moldova dacă ei acum, brusc, sunt bucureșteni? Cum să creadă lumea că ei acasă vorbesc cu ”fusei” și ”mă dusei” dacă ei acum fac parte din ”fruncea” bănățeană?
Dar ce te faci când tu te crezi atât de evoluat încât nu poți accepta că ai fost cândva o celulă vecină cu celula unui câine, a unui pește sau a unui vierme? Ce te faci când pur și simplu nu poți concepe că tu ești la fel de animal precum maimuța din care provii?
Ei bine, atunci te întorci spre varianta salvatoare: religia, care te învață că ai fost creat pentru a stăpâni totul în jur. Și varianta asta îți gâdilă orgoliul, te face să te simți superior și-ți pune la picioare întreaga lume, așa că o accepți, o iei în brațe și începi să fugi cu ea prin viață.
Am văzut azi pe Facebook un citat de-al lui Petre Țuțea, care zice așa:
”Fără Dumnezeu, omul rămâne un biet animal rațional și vorbitor, care vine de nicăieri și merge spre nicăieri”
Evident, nu putem ști cu certitudine că este într-adevăr citatul lui, pentru că nu tot ce zboară pe internet este credibil, dar conceptul din spatele acestor cuvinte este unul des întâlnit și azi: rușinea de a fi animal.
Suntem animale și nu trebuie să ne fie rușine cu asta.
Ba din contră, ar trebui să ne mândrim cu faptul că suntem cele mai evoluate animale. Suntem animale care n-au prins startul acestei curse numite Evoluție (deși cumva am fost acolo), dar când ne-am desprins de turmă și ne-am înscris oficial cu numele de ”om” în alergătura asta evoluționistă, acum 1.3 milioane de ani, am dovedit că avem ceva în plus față de ceilalți competitori.
Iar acel ceva este exact lucrul neapreciat de Petre Țuțea și de mulți alții ca el: rațiunea!
Capacitatea de-a vorbi a venit mai încolo. Capacitatea de a accepta cine suntem și de unde provenim va veni și mai târziu la unii semeni de-ai noștri, se pare.

This Post Has 2 Comments
Burlă Bogdan
5 mart. 2015Eu consider că omul este mai mult decât un animal deoarece este înzestrat cu conştiinţă, iar teoria potrivit căreia omul provine din maimuţă e mult mai săracă decât teoria creaţionismului, iar din punct de vedere biologic nu pot exista în acelaşi timp doi membri (omul şi maimuţa) aparţinând „aceleaşi” specii , având fiecare în parte număr diferit de perechi de cromozomi.
Dumnezeu zice că suntem fii Lui prin har, ne cheamă la îndumnezeire prin dar, ne consideră templu a Duhului Sfânt, ne pune mai presus de toate creaturile, vrea să ne dea moştenire viaţa veşnică, vrea să fim liberi de orice patimă care ne îngrădeşte libertatea, iar noi refuzăm, noi vrem să fim animale.
Problema este că fără Dumezeu ne comportăm mult mai rău decăt animalele care au în ele ascultarea de Dumnezeu.
Doctorul care a descoperit insulina Dr Paulescu are o carte (Noţiunile Suflet şi Dumnezeu în Fiziologie)în care prezintă multe dovezi ştiinţifice cu privire la existenţa Lui Dumnezeu şi a sufletului. Dar cunoaşterea adevărată a Lui Dumnezeu şi înţelegerea Lui nu poate fi realizată prin raţiune ci prin simţire cu inima şi prin unirea minţii cu inima în rugăciune.
Damian
5 mart. 2015Omul e înzestrat cu rațiune și conștiință pentru că e cel mai evoluat animal. Ce-aveți voi cu statutul de animal? Ce nu vă convine la faptul că sunteți animale? Fiți mândri, suntem în vârful lanțului trofic, dar poziția asta nu o datorăm nimănui decât nouă. Și nu mai citi numai site-uri bisericești în căutare de ”explicații” biologice. Ia niște linkuri mai utile: http://www.iflscience.com/ , http://www.sciencedump.com/, http://www.sciencedaily.com/ , http://www.livescience.com/ , https://www.sciencenews.org/. Dacă citești despre dovezi științifice de pe site-urile sponsorizate de BOR nu ai de unde să știi că dumnezeu n-a zis nimic, că nu există șerpi vorbitori, că oamenii populau Pământul cu mult înainte de ”Adam și Eva”, că pe apă nu ai cum să calci, că nu te întorci din morți decât din moarte clinică, că marea nu se desparte în două când vrea moise și că apa nu-și schimbă proprietățile chimice la ordin.