De ce să evitați Hotelul Univers T din Cluj

Au trecut 7 luni de la ziua îndrăgostiților 2014 și abia acum pot să povestesc ceea ce mi s-a întâmplat atunci fără să-mi provoc palpitații și tensiune ridicată. Citiți și vă cruciți. Sau râdeți, după cum credeți de cuviință. De 14 februarie am decis să fac o rezervare la un restaurant, să fim doar noi doi, bârfindu-ne familia și prietenii la un pahar de vin roșu, făcând planuri de nuntă și pecetluindu-ne încă o dată nețărmurita iubire care ne leagă sufletele, ne încălzește în timpul iernii și ne ține de foame până la salariu. 

La ora 20:00 intrăm în restaurantul hotelului Univers T, căruia nu i-aș menționa numele spurcat pe acest prea cinstit blog, dar lumea trebuie avertizată. Era aranjat frumos, ca de sărbătoare. Ne întâmpină un tip la vreo 40 de ani, căruia îi spun de rezervare. ”Sigur sigur, poftim pe aici!”. Mergem după el tacticos până când omul se oprește brusc lângă o masă la care mai erau așezate încă 3 cupluri.

Cu un gest pe jumătate politicos și pe jumătate grăbit, arată spre singurele două scaune libere: ”Rezervarea dvs”. Mă uit la el năucit, mă uit și la viitoarea soțioară, care înghițea în sec lângă mine. Tipul nu stă la povești și pleacă. După două secunde de ezitare, ne așezăm, fără să știm ce naiba se întâmplă.

Mi-a trebuit o singură privire aruncată în jurul mesei ca să-mi dau seama că nici ceilalți nu se cunosc între ei și erau la fel de uimiți ca noi de faptul că-și petreceau ziua îndrăgostiților la masă cu alți 6 îndrăgostiți. Se lăsase o tăcere stingheră și jenantă. Nimeni nu știa ce să spună și nimeni nu vorbea cu nimeni, nici măcar îndrăgostiții între ei.

Apoi tipul se întoarce. Iar pentru că noi spusesem la telefon ce meniu ”special de Valentine’s Day” vrem, înainte să apucăm să spunem ceva, ne-a cerut să achităm contravaloarea meniului. Adică înainte de a-l primi!

Nici în ziua de azi nu știu ce diavoli ori sfinți mi se învârteau prin creier în așa hal încât chiar am scos banii și i-am dat. Mi se părea că visez. Eram amândoi amuțiți și nu știam ce să spunem. Atât de fraieri ca în momentele alea nu cred să fi fost vreodată. Mă voi detesta toată viața pentru că n-am avut inspirația să mă ridic la chefliul ăla și să-i spun că-i un bou, un jegos și că hotelul lui are niște servicii de tot rahatul.

Pe scurt, următoarea oră a mers cam așa: ne-au adus niște mâncare execrabilă, niște bucăți de ciocolată în formă de inimioară cumpărate cu 1 leu suta de grame din Auchan și o carafă de vin îndoit cu apă. Am mâncat o mică parte din mâncarea aia deloc comestibilă, ne-am uitat prin sală, observând că erau o mulțime de alte mese libere, am râs forțat de vreo două ori fără să ne recunoaștem propriul glas și după o oră am plecat acasă și-am comandat pizza.

Restul serii ni s-a părut că eram în rai. Pizza, pat și film, rețeta perfectă.

Nu voi uita niciodată însă ce am pățit acolo, la Univers T din Cluj. Iar dacă vă nimeriți prin zonă, faceți-vă o favoare și evitați-l.

E a doua recenzie proastă pe care o fac despre o companie, după cea scrisă despre WizzAir, dar e și una care sper să ajungă în prima pagină la căutările google după Hotelul Univers T Cluj-Napoca.

Acum, ca să nu mă mai simt eu prostul satului, aș vrea să aud ceva experiențe similare de la voi, dacă aveți.

Imagine