Domnu’ Inginer, modestia n-a absolvit cu tine?

Pardon, cu dumneavoastră! Acum multă vreme râdeam cu niște prieteni de un vecin de-al lor care are scris pe ușă, pe plăcuță, frumos, numele și titulatura: ING. Cutărică Cutărescu. Cei doi prieteni, apropo, sunt și ei ingineri. Am mulți ingineri printre prietenii mei acum, pentru că viitoarea soțioară și colegii ei au absolvit. Sper să nu-mi pierd vreo doi după articolul ăsta, dar n-au de ce să se supere, pentru că nu vorbesc despre ei (îmi aleg prietenii cu grijă), ci despre cei care la nici 5 minute după ce și-au aruncat toca în aer și-au pierdut modestia și bunul simț. 

Noi râdeam de tipul ăla care a simțit nevoia să-și pună pe ușă titulatura de inginer. De ce? Ca să știe lumea, evident, că el a făcut cine știe ce facultate și că nu-i un terchea-berchea, ca oricine. Să aibă grijă poștașul cum îi pune factura în poștă, că el e inginer. Să aibă grijă vecinii să nu facă zgomot, că domnul inginer trebuie să doarmă și să se odihnească pentru job. Să știe ăla cu pizza că în loc de 3 lei bacșiș, la el o să primească 4!

Cu toții simțim uneori nevoia ca realizările noastre să fie recunoscute, nu? Ne simțim bine când suntem apreciați și când cineva ne recunoaște valoarea.

Suntem dependenți de aprecierile celor din jur și așa e normal să se întâmple. Ce nu e normal e să te apuci să le scoți ochii la alții cu realizările tale.

”Vezi bă??!!!?? Am absolvit!!! Vezi, vezi, vezi?!? Sunt doctor-inginer-astronaut-pilot de curse!!! Tu ce ești, bă, pielea p@#$?”

Zilele trecute, i-am vizitat din nou pe prietenii mei cu vecinul narcisisto-inginer. Am mai remarcat o dată chestia ciudată, am schimbat două replici despre subiect și am uitat. Nu mă așteptam ca lucrurile să meargă mai departe de atât. Adică, hai, își pune lumea titulatura pe ușă. N-o fi așa mare chestie. Unde altundeva să și-o pună, dacă trebuie pusă, nu?

Răspunsul a venit aseară: pe Facebook, dom’le! Dar nu oricum. Nu îți treci ca tot țăranul acolo în cronologie că ai absolvit. Tre’ să faci altceva, să se vadă mai bine. Gata, ai găsit! Îți schimbi numele direct! În loc de Cutare Cutărică, scrii Ing Cutare Cutărică! Ce puii mei, că doar oricum ești inginer, nu? Lumea oricum așa te va striga pentru toată viața ta. De ce să nu se obișnuiască proștii deja cu chestia asta?

Și așa i-am găsit pe băieții de mai jos. Pardon. Domnii ingineri de mai jos. Și ca ei mai sunt mulți alții, credeți-mă. Sunt sigur că și voi aveți în listă băieți ingineri din ăștia, nu? Buni la meseria lor, absolvenți cu acte în regulă, super-profesioniști, or fi! Dar modești? Dar cu bun-simț? Ăăă…

M-am gândit dacă să le ascund identitatea. La început am vrut să îi arăt în toată splendoarea lor inginerească, dar m-am răzgândit și le-am ascuns numele și jumătate de față, chiar dacă meritau să fie admirați din cap până-n picioare, domnii ingineri.

Și ca să evit acuzațiile nefondate de gelozie, vă spun de pe acum că nu sunt deloc gelos. Nu îmi doresc să fiu inginer. Nu mă atrage și nu sunt destul de deștept ca să fiu inginer. Fiecare cu oile lui în viață, așa cum sunt ele.

Dar care sunt motivele raționale pentru care cineva și-ar pune Ing înaintea numelui pe Facebook? Chiar sunt curios. De ce unii simt nevoia să facă asta, și alții nu? Nu îi laudă familia suficient? Nu au fost iubiți de mici și simt nevoia să-și demonstreze lor și altora cât sunt de buni?

Nu uita că valoarea ta ca om și ca profesionist se dublează dacă îi lași pe ceilalți să te laude, dar se înjumătățește dacă te lauzi singur. Pentru că așa cum o veche și înțeleaptă vorbă din popor spune: prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul.

UPDATE

Ca un cancer care se respectă, lipsa de modestie se răspândește cu viteza luminii. Cam la fel ca imbecilitatea lui Tony Poptămaș și a cretinilor de pe pagina lui.

De unde până unde a apărut anul ăsta moda de a-ți pune înaintea numelui pe Facebook și funcția (de zici că ești Conte, Duce sau Lord), nu știu. Dar mă amuză și mă scârbește în același timp. Așa că, imediat ce mi-au picat ochii pe splendidele inginerițe de mai jos, am simțit nevoia să le adaug la listă. De data asta cu nume cu tot. Dacă-i mai știți și pe alții, dați-i încoa’, să-i arătăm la lume.

Imagine