Pentru că, la fel ca fiecare dintre voi, și eu am plantată adânc în mine (sună porno, dar nu-i) plăcerea de a-i judeca pe alții, m-am gândit să trag niște concluzii subiective și care nu interesează pe nimeni în urma unei prime și scurte experiențe de recrutare pe care am avut-o cu o lună în urmă. Textul de mai jos e un draft peste care s-a așternut deja praful a câteva săptămâni, dar de leneș ce sunt n-am mai apucat să-l finalizez. Până azi.
Să purcedem, așadar.
În primul rând, felicitări călduroase tuturor oamenilor de HR și managerilor care citesc aceste rânduri. Dacă faceți interviuri în fiecare zi și reușiți să vă continuați neperturbați viața sunteți niște oameni cu psihic de fier. Sau niște sociopați, dar hai să ne concentrăm pe pozitiv, măcar în primele rânduri, pentru că e o sarcină extrem de dificilă să decizi cine merită să ocupe cutare poziție în doar câteva minute. Din nou, fără aluzii lascive.
Eu am intervievat studenți, deci despre studenți vom vorbi în continuare. Despre studenți care fac greșeli de liceeni.
Am fost foarte subiectiv și am taxat oamenii pentru greșeli pe care alții poate nici nu le-ar considera erori sau nu le-ar observa, dar dacă mi se dă ocazia să-mi aleg persoana cu care voi lucra, o voi alege pe cea care îndeplinește cât mai multe cerințe personale.
Deci, cum să nu obții un internship, pe scurt și la obiect:
- Trimiți un CV Europass (care, apropo, cred că ar trebui să dispară din arsenalul studenților chipurile creativi de la comunicare, cel puțin) plin de greșeli gramaticale. Din păcate, orice alte experiențe, calități și aptitudini ai pălesc atunci când nu știi să le descrii corect în scris.
- Nu folosești diacritice. ”Big mistake”, ar spune americanii dacă ar ști ce-s alea diacritice. La fel și tu. Învață. Adoptă un Ș.
- Trimiți un CV de 5 sau 12 pagini cu informații care ar putea încăpea pe o primă pagină. Da, am primit de 12 pagini. Da, Recycle Bin.
- Păstrezi secțiuni din CV-ul Europass necompletate, doar pentru că, presupun, habar n-ai să lucrezi în Word și să le scoți. Sau ți-e lene. Ceea ce e, de fapt, mai scuzabil.
- Dai Export la CV-ul de pe ejobs neactualizat de luni sau ani de zile, îl atașezi în mail și apeși cu încredere send.
- Nu scrii nici măcar câteva rânduri în mailul prin care trimiți CV-ul atașat. Înțeleg că nu s-a cerut scrisoare de intenție și alte romane, dar cu un ”Bună ziua” toți suntem datori.
- Nici măcar nu te sinchisești să răspunzi la mesajul pe care ți l-am trimis ca răspuns la mailul tău gol.
- Folosești o adresă de mail mai interesantă decât cv-ul. Asta e deja fumată, așa că nu mă așteptam să primesc mesaje de pe adrese din care poți deduce anul de naștere, pasiunea pentru fumat, porecla din copilărie sau numele de alint pe care doar prietenul/prietena ta ar trebui să-l știe.
- Ai crezut că selfie-ul din parc în care ți se văd mâinile e potrivit pentru CV.
”Știu că n-am job, mamă, da’ să mor dacă pricep, trimit 50 de CV-uri zilnic și nimic!”
